Image for post
Image for post
Baletul din Istambul

Sinuciderea Europei, conferinta de Patapievici

Conferința lui Horia-Roman Patapievici, „Sinuciderea Europei?“, în încheierea festivalului „Despre lumea în care trăim“, 1 martie 2019, Ateneul București.
Încă o previzibilă conferință a lui Horia Roman Patapievici, acest Bob Ross al istoriei.
1. ”Recomand scăparea de ideologii” spune el. Desigur, comunismul e o ideologie, ca și social-democrația. Dar și liberalismul, și conservatorismul, și libertarianismul sînt ideologii.
2)”Ideologia stîngistă ne împiedică să ne dăm seama de crimele comunismului (min. 6). Crimele comunismului sînt crimele unui regim totalitarist, odios desigur, dar totalitarismele pot fi și de stînga, și de dreapta, și mai ales, crime centriste. În secolul XIX, regina Victoria a Angliei a lăsat să moară de foamete milioane de irlandezi. La sfîrșitul secolului XIX, regele Belgiei transformase Congo într-un lagăr de muncă, în care negrii erau exploatați, torturați și uciși. În 1942–1943, Churchill a lăsat să moară de foamete cîteva milioane de bengalezi. Guvernatorul Bengalului a rechiziționat și confiscat orezul populației, exact ca politrucii lui Stalin. Celelalte provincii au interzis exportul de cereale spre Bengal. Cererile de import de orez au fost refuzate de Churchill.

3) Comunismul a fost brutal într-o perioadă scurtă, (1930–1939) în Uniunea Sovietică sub Stalin. În rest, comunismul era reformabil și umanizabil din interior : Ungaria în Dubček în Cehoslovacia în 1968, Polonia, și Gorbaciov în Uniunea Sovietică însăși. Hrușciov însuși a condamnat crimele lui Stalin. Chiar China (al cărei nume Patapievici nici nu îndrăznește să-l pronunțe) a cumpărat conștiințele cetățenilor ei, sau chiar și-a obținut o anume legitimitate, aducînd o prosperitate certă. și o creștere a PIB-ului de zece ori în cinsprezece ani, record nemaiatins de alte economii.
4) Ce este Europa ? (min. 8). Patapievici citează : ”Valery spune că e european poporul creștinat, romanizat, supus disciplinei spiritului grec”. ”Iorga definește Bizanțul : ”dreptul roman, filozofia greacă și creștinismul ortodox împreună cu toate operele de artă care exprimă acest creștinism”. /…/ Bizanțul și Europa sînt pînă la un punct identice.
Obiecție : Imperiul Roman are cu totul altă formă decît Europa, ocupă tot conturul Mediteranei.

Image for post
Image for post
Pentru romani, germanii, celții din Scoția și Irlanda erau mai exotici decît berberii și egiptenii. Septimius Severus era fenician. Fiii săi Caracalla și Geta, erau și ei levantini. Elagabalus, apoi Severus Alexander erau tot fenicieni. Gordianus era din Anatolia, Filip Arabul era sirian. Nimic european în Imperiul roman tardiv.

Bizanțul abandonează barbarilor Occidentul, și creează o civilizație mixtă, de cultură greacă, religie creștină, și structură de stat romano-orientală. Nici locuitorilor Imperiului Roman, nici bizantinilor nu le trece prin cap să-și spună ”europeni”. Între 400–600 AD, Bizanțul nu e Europa. După 500 AD, Bizanțul ocupă Tracia, Grecia, toată Asia Mică, Libanul, Iudeea și Egiptul. Cucerește trecător Italia și Dalmația. Dar, repetăm, Bizanțul are o treime în Europa (Grecia) o treime în Asia (Anatolia) o treime în Africa. Ceea ce ține totul împreună e civilizația (opusă barbariei germanice) și creștinismul (opus păgînismului germanic, slav, persan, și arab)

Image for post
Image for post
Primii creștini se definesc ca atare, în opoziție cu ”grecii”. Identitatea religioasă bate identitatea lingvistică, etnică, politică sau geografică. Dintre împărații bizantini, Leon Isaurianul e născut în Siria, Leon al patrulea avea o mamă khazară, Nikephoros I era arab din Seleucia, Leon V Armeanul era din familie de armeni, Mihail al patrulea, paflagonianul, era din Asia Mică.

(min. 14) Europa trebuie să fie, prin urmare, nu Imperiul Roman, nici Bizanțul, ci o succesoare a lor. Considerau bizantinii că barbarii germani recent creștinați făceau parte din aceeași civilizație cu ei ? Desigur că nu. Și germanii, și slavii în lentă creștinare sînt considerați tot barbari. Mulți autori bizantini nici nu le folosesc numele, ci îi numesc, de exemplu ”sarmați” sau ”huni” cu numele unor popoare care bîntuiseră prin aceleași regiuni cu secole înainte.

Europa n-are nici un fel de unitate. De la Clovis începînd, noii regi se ucid și se războiesc între ei. Cruciadele simulează, episodic, și de la distanță, o unitate a creștinătății. Și, desigur, cruciații cuceresc și jefuiesc Bizanțul, măcelărind și înrobind populația, fără nici un sentiment de unitate cu bizantinii. Ulterior, protestanții se luptă cu catolicii — Franța cu Anglia, Spania cu Anglia, apoi are loc războiul de treizeci de ani care pustiește Europa centrală. Războaiele sînt endemice, timp de patru secole, între orașele-state din Italia. Cînd să datăm nașterea Europei creștine ? Slavii se creștinează abia din sec. IX, ungurii, scandinavii și rușii în sec. XI, balticii în sec. XIV. Unitatea religioasă a Europei e recentă.
(min. 16) ”Europa este legitimitatea politică pe care-au revendicat-o regatele germanice succesoare teritoriului imperiului roman de apus, care au îmbrățișat creștinismul. Noțiunea de Europa se naște în Occident etc. etc.
Germanicii nu folosesc nici termenul de Europa, nici conceptul.
Un bavarez scria astfel, (glosele de la Kassel) spre 810 AD : Stulti sunt romani sapienti sunt paioari modica est sapientia in romana plus habent stultitia quam sapientia. : Cretini sînt romanii, înțelepți sînt bavarezii. Puțină minte au romanii, au mai multă prostie decît înțelepciune.
Germanii îi disprețuiau pe romani, cu care nu aveau nimic în comun. În Italia, pînă spre 1200, cînd scriau contracte, menționau ”Ego Artuicius, qui me professus sum lege vivere Longobardorum /…/ Tiso et Gerardus, qui professi sumus /…/ lege vivere salica ” spre a arăta că nu li se aplicau prevederile legii romane, a plebei. Germanii trăiesc într-un dispreț xenofob față de romani (walha) și le trebuie secole întregi ca să se asimileze. Numele, în Franța, Spania și Italia, rămîn germanice, ale populației cuceritoare ; numele romane creștine pierd orice prestigiu și sînt eliminate.

Nici un cuvînt, desigur, despre marginile Europei. Libanul este european sau nu, cu 40 % locuitori creștini ? Sînt europene Armenia și Georgia, integrate în creștinătate din secolul V ? Nu e nimic străin Europei în aceste țări. Este europeană Turcia laică a lui Ataturk, între 1920–2010 ? Religia Turciei e desigur, musulmană, dar laicitatea a fost mai trainică decît cea din Iran.
Ideea de Europa ca reluare a ideii medievale de Translatio Imperii

Există mai multe tipuri de istoriografie. Unul din ele este translatio imperii, ideea că există o singură putere, și că ea se transmite de la un popor la altul, cum spune (ironic deja) Rabelais. ” attendu l/admirable transport des empires Des Assiriens,es Medes: Des Medes,es Perses: Des Perses,es Macedoniens: Des Macedoniens,es Romains: Des Romains, es Grecs. Des Grecs, es François.”
Ideea că Imperiul Roman ”de națiune germană” continuă imperiul roman, ideea rușilor că Moscova e destinată să devină ”A treia Romă” (după Roma, Constantinopol) — toate vin din această idee a translatio imperii. E ideea că există un singur centru de legitimitate politică și religioasă, o singură civilizație, și el se mută ; și că nu există o lume policentrică.
Istoricii moderni au renunțat de mult la acest tip de istorie și de istoriografie.
Exista oare Europa în 1984 ?
Întrebarea e extrem de serioasă. În 1984, exista încă Uniunea Sovietică, exista blocul comunist, care cuprindea Europa de Est, China, Vietnamul, Mongolia, și Cuba ; exista blocul țărilor capitaliste democrate, Europa de vest, SUA, Canada și Australia.
Europa nu exista în 1984. Un vietnamez și un cehoslovac făceau parte din același bloc politic. Un cehoslovac și un austriac nu.
Sînt ucrainenii europeni ? Hatmanul cazac Bogdan Hmelnițki, aliat cu tătarii din Hanatul Crimeii, a devastat Polonia în 1648 ; polonezii nu i-ar considera europeni pe acești oameni fără stăpîn, îmbrăcați în costum caucazian, și de moravuri tătărăști.
(minutul 20) Acestei forme de civilizație care se numește evul mediu latin îi succede ceva în care noi sîntem în continuare, și care se numește civilizație a modernității. /…/ Evul mediu, din care printr-o succesiune culturală foarte complexă se naște în sec. XVI, în opoziție, dar și în continuitate, ceva care se numește modernitate.
Nu există nici o continuitate între Evul Mediu și Renaștere, între Iluminism și perioada precedentă, între Ancien Regime și Revoluția franceză.
Renașterea respinge fricile și superstiția Evului Mediu. Iluminismul acordă drepturi civice și marginalizează Biserica. Revoluția franceză distruge Ancien Regime. Pe plan religios, e distrusă Inchiziția ; pe plan economic, sînt distruse breslele. Epoca Iluminismului nu e doar epoca filozofilor, ci și epoca libertinismului, a unui hedonism generalizat, ne-creștin.
Nu e nici o continuitate. Și regele Angliei, și regele Franței sînt decapitați. Dreptul inchizitorial e înlocuit de dreptul rechizitorial odată cu Beccaria. Și cu marchizul de Pombal. Primul război mondial distruge două imperii și un regat. Apare dreptul de vot universal. Femeile primesc drept de vot.
Sinuciderea Europei
Oswald Spengler scria în Das Untergang des Abendlandes că democrația =plutocrație, egalitatea, drepturile omului, votul universal, libertatea presei sînt doar arme ale luptei burgheziei contra aristocrației, și sînt toate nocive. Aristocrația și tradiția sînt bune, dar ele sînt pe moarte. Politicianismul, palavrele din presă, toate distrug civilizația.
Samuel Huntington vorbește de un Clash of the Civilizations, încleștare a civilizațiilor.
Și pentru Spengler, și pentru Huntington, și pentru Patapievici, au loc evenimente decisive. A căzut Roma ? Lumea a continuat. A fost ucis Louis XVI ? Lumea a continuat. A învins bolșevismul ? Lumea a continuat. Nici acum nu are loc nimic decisiv ; ba chiar extinderea Uniunii Europene e un fenomen salutar, de integrare și de cooperare, un scut contra războiului, un stimulent pentru comerț și creație.
min. 22 geniul Europei e geniul întrupării.
Modernitatea e sentimentul discontinuității ; modernitatea e opoziția față de tradiție și continuitate.
Patapievici nu vorbește de loc despre evoluția tehnologiei, care duce la evoluție economică, apoi socială și politică.

Evul Mediu ca regim stalinist.
Patapievici nu înțelege că statul comunist, stat totalitar, e exact ca statul medieval : un rege sau împărat de drept divin, proprietar al tuturor bunurilor din regat, pe care le dă și le ia înapoi după bunul plac, o inchiziție care controlează conformitatea religioasă și arde ereticii pe rug. Economia e controlată de bresle, în Evul Mediu, de stat în comunism : nimeni nu e liber să facă vreun meșteșug de capul lui.
Și că nu putem condamna statul stalinist fără să condamnăm în exact aceiași termeni statul medieval.
(va urma).

The present blog is about Conservative ideology and how it imagines the past. In fact, the Middle Ages and the epoch until 1800 was not so conservative.

Get the Medium app

A button that says 'Download on the App Store', and if clicked it will lead you to the iOS App store
A button that says 'Get it on, Google Play', and if clicked it will lead you to the Google Play store